Dragostea si pasiunea dispar....in cel mai bun caz se transforma in obisnuinta....insa trebuie sa ramana o prietenie profunda, respectul si loialitatea.A fost lectia predata sincer de un profesor care a reusit sa imi castige respectul si admiratia. O lectie care m-a facut sa imi schimb mentalitatea despre oameni, relatii...despre viata. In tinerete avem parte de valuri de hormoni care ne fac sa traim si sa visam intens.....insa o data cu inaintarea in viata aceste trairi se "linistesc" si sunt inlocuite cu trairi mai putin placute in genul durerilor de toate feleurile.
De la aceasi lectie deschisa despre viata, am inteles mai bine ca oricand, ca cel mai aproape de tine trebuie sa fie persoana care te respecta, care te sustine in mod neconditionat, persoana careia ai reusit sa ii castigi admiratia.....acea persoana care se considera egala cu tine din toate punctele de vedere, care nu asteapta ordine sau rugaminti ci te ajuta sincer pana si in lururi marunte cum ar fi spalatul vaselor.
"Batranetea e mai grea decat am crezut eu ca o sa fie". La cei 24 de ani vad lucrurile total diferit....ma ingrozeste ideea ca vine varsta la care nu o sa mai reusesc sa ma machez perfect in 15 minute pentru ca imi tremura mana, sau ma ingrozeste ideea ca nu o sa mai pot sa ma misc libera pe tocurile de 15 cm. Credeam ca e bine sa fii singur pentru ca asa faci doar ce vrei.......insa poti sa faci ce vrei si fara sa fii singur....poti sa faci ce vrei cu o persoana alaturi de tine....o persoana care sa te inteleaga atunci cand te plangi ca te dor toate, si o persoana care sa te laude pentru felul in care arati desi esti plin/a de riduri.
